William Moulton Marston

Psiholog, teoretician, inventator, autor și creatorul modelului DISC

Primii ani

Începuturile și cariera profesională a lui Marston

William Moulton Marston, născut în zona Cliftondale din Saugus, Massachusetts, a fost fiul lui Annie Dalton (născută Moulton) și al lui Frederick William Marston. A avut o carieră academică impresionantă la Universitatea Harvard, unde a absolvit cu distincția Phi Beta Kappa o licență în arte (B.A.) în 1915, urmată de o licență în drept (LL.B.) în 1918 și de un doctorat în psihologie în 1921.

În anii petrecuți la Harvard, Marston și-a vândut primul scenariu, The Thief, regizoarei Alice Guy-Blaché, care l-a ecranizat în 1913.

Ulterior, a predat la American University din Washington, D.C., și la Tufts University din Massachusetts. În 1929, William Moulton Marston s-a mutat în California, unde a lucrat timp de un an la Universal Studios ca director al serviciilor publice și a predat la University of Southern California.

Viața și familia

Un om neconvențional

În 1915, Marston s-a căsătorit cu colega sa Elizabeth „Sadie” Holloway. În 1925, a început o relație cu Olive „Dotsie” Byrne, o studentă la psihologie pe care a cunoscut-o în perioada în care preda. Soția sa a acceptat această relație, iar Byrne s-a mutat în cele din urmă cu cuplul, într-o relație poliamoroasă.

Între 1928 și 1933, Marston și soția sa au avut doi copii, Pete și Olive Ann (numită după Byrne), iar el a mai avut trei copii cu Byrne: Byrne, Donn și Fredericka. Unul dintre copiii săi a declarat mai târziu că această familie neconvențională a fost un cămin minunat.

William Moulton Marston a murit de cancer pe 2 mai 1947, în Rye, New York. După moartea sa, cele două partenere au continuat să locuiască împreună: Olive a rămas acasă pentru a avea grijă de copii, iar Elizabeth a lucrat ca profesoară universitară. Acest aranjament a durat până la moartea naturală a lui Olive Byrne, în 1990.

Inventatorul

Primul poligraf bazat pe tensiunea arterială sistolică

Inspirat de soția sa, Elizabeth, care observase că tensiunea arterială îi creștea atunci când era furioasă sau agitată, William Moulton Marston a identificat o legătură între tensiunea arterială și minciună. Această observație l-a determinat să creeze testul tensiunii arteriale sistolice.

Testul măsura fluctuațiile tensiunii arteriale în timpul interogatoriului, cu ajutorul unor manșete și al unui stetoscop.

Se presupunea că putea detecta minciunile pe baza modificărilor valorilor măsurate. Invenția lui Marston a pus bazele primului detector de minciuni practic.

Pornind de la lucrările lui William Moulton Marston, John Augustus Larson a dezvoltat ulterior prototipul poligrafului modern la Berkeley, California. Poligraful modern a încorporat testul tensiunii arteriale sistolice al lui Marston ca element esențial.

Iubire și putere

Profesorul Marston și Wonder Woman

Pe 25 octombrie 1940, revista The Family Circle a publicat un interviu cu Olive Byrne. În articolul intitulat „Don't Laugh at the Comics”, Byrne, sub pseudonimul „Olive Richard”, a prezentat perspectiva lui Marston asupra valorii educative a benzilor desenate. Acest articol, urmat de un altul în 1942, a atras atenția lui Max Gaines, editor de benzi desenate.

Gaines l-a cooptat pe William Moulton Marston drept consultant educațional pentru National Periodical Publications și All-American Publications, care au devenit ulterior parte din DC Comics.

La începutul anilor 1940, galeria de personaje a DC Comics era formată în principal din supereroi masculini, precum Green Lantern, Superman și Batman. Totuși, o idee a soției lui Marston, Elizabeth Holloway Marston, a dus la crearea unei supereroine.

Marston a propus un erou care să triumfe prin iubire, nu prin violență sau forță. Elizabeth a fost de acord, dar a insistat ca personajul să fie femeie.

William Moulton Marston i-a prezentat acest concept lui Max Gaines, cofondator al All-American Publications. După obținerea aprobării, Marston a creat-o pe Wonder Woman, inspirat de femeile emancipate și independente ale epocii sale. Marston a folosit în acest proces pseudonimul Charles Moulton.

Marston și-a exprimat opiniile despre emanciparea femeilor într-un număr din 1943 al Wonder Woman. În The American Scholar, a criticat lipsa unor arhetipuri feminine puternice și convingătoare în societate. A susținut că denigrarea forței femeilor era o consecință directă a slăbiciunii care le era atribuită și a propus ca soluție un personaj feminin puternic, capabil și atrăgător.

În filmul „Wonder Woman” din 2017 se pot observa caracteristicile celor patru factori comportamentali reflectate în fiecare membru al echipei protagonistei: cel curajos și hotărât, cel sociabil și plin de umor, cel calm și liniștit, cel tăcut și analitic.

Psihologul și autorul

Psihologie pentru „oamenii normali”

După încheierea parcursului academic, profesorul Marston s-a dedicat explorării rolului voinței și al puterii în modelarea personalității și a comportamentului uman.

Și-a extins cercetările la domenii precum conștiința, psihologia culorilor, emoțiile primare și simptomele fizice asociate acestor emoții. Lucrările sale în aceste domenii au contribuit semnificativ la progresul psihologiei.

William Moulton Marston a fost un autor prolific de lucrări de psihologie populară. În 1928 a scris „Emotions of Normal People”, în care a dezvoltat teoria DISC.

Teoria DISC propunea ideea că comportamentul oamenilor poate fi reprezentat pe două axe: una care merge de la atenția pasivă la cea activă și alta bazată pe percepția persoanei asupra mediului ca favorabil sau ostil. Cele două axe se intersectează și formează patru cadrane, fiecare reprezentând un tipar comportamental distinct.

În 1931, William Moulton Marston a extins această teorie în cartea sa „Integrative Psychology”. Teoria DISC a fost unul dintre primele demersuri de aplicare a principiilor psihologice în viața de zi cu zi, în afara mediului clinic.

Vom aprofunda teoria care stă la baza DISC într-o altă secțiune.

Bibliografie

Cărți și articole de Marston

Cărți

„Systolic blood pressure symptoms of deception and constituent mental states.” (Universitatea Harvard, 1921) (teză de doctorat)
(1999; publicată inițial în 1928) Emotions of Normal People. Taylor & Francis Ltd. ISBN 0-415-21076-3
(1930) Walter B. Pitkin și William M. Marston, The Art of Sound Pictures. New York: Appleton.
(1931) Integrative Psychology: A Study of Unit Response (cu C. Daly King și Elizabeth Holloway Marston).
(cca 1932) Venus with us; a tale of the Caesar. New York: Sears.
(1936) You can be popular. New York: Home Institute.
(1937) Try living. New York: Crowell.
(1938) The lie detector test. New York: Smith.
(1941) March on! Facing life with courage. New York: Doubleday, Doran.
(1943) F.F. Proctor, vaudeville pioneer (cu J.H. Feller). New York: Smith.

Articole

(1917) „Systolic blood pressure symptoms of deception.” Journal of Experimental Psychology, vol. 2(2), 117–163.
(1920) „Reaction time symptoms of deception.” Journal of Experimental Psychology, 3, 72–87.
(1921) „Psychological Possibilities in the Deception Tests.” Journal of Criminal Law & Criminology, 11, 551–570.
(1923) „Sex Characteristics of Systolic Blood Pressure Behavior.” Journal of Experimental Psychology, 6, 387–419.
(1924) „Studies in Testimony.” Journal of Criminal Law & Criminology, 15, 5–31.
(1924) „A Theory of Emotions and Affection Based Upon Systolic Blood Pressure Studies.” American Journal of Psychology, 35, 469–506.
(1925) „Negative type reaction-time symptoms of deception.” Psychological Review, 32, 241–247.
(1926) „The psychonic theory of consciousness.” Journal of Abnormal and Social Psychology, 21, 161–169.
(1927) „Primary emotions.” Psychological Review, 34, 336–363.
(1927) „Consciousness, motation, and emotion.” Psyche, 29, 40–52.
(1927) „Primary colors and primary emotions.” Psyche, 30, 4–33.
(1927) „Motor consciousness as a basis for emotion.” Journal of Abnormal and Social Psychology, 22, 140–150.
(1928) „Materialism, vitalism and psychology.” Psyche, 8, 15–34.
(1929) „Bodily symptoms of elementary emotions.” Psyche, 10, 70–86.
(1929) „The psychonic theory of consciousness—an experimental study” (cu C.D. King). Psyche, 9, 39–5.
(1938) „You might as well enjoy it.” Rotarian, 53, nr. 3, 22–25.
(1938) „What people are for.” Rotarian, 53, nr. 2, 8–10.
(1944) „Why 100,000,000 Americans read comics.” The American Scholar, 13 (1), 35–44.
(1944) „Women can out-think men!” Ladies Home Journal, 61 (mai), 4–5.
(1947) „Lie detection's bodily basis and test procedures”, în: P.L. Harriman (ed.), Encyclopedia of Psychology, New York, 354–363.
Articolele „Consciousness”, „Defense mechanisms” și „Synapse” din ediția din 1929 a Encyclopædia Britannica.